Sunt fericit ca in sfarsit dupa ce am aflat miscarea de baza la Hades (VII) am reusit sa il fac si ca pun din ce in ce mai mult accent pe picioare acum, care sunt de curand inclestate intr-o pereche de espadrile Mammut (cam mari totusi).
Toti am plecat fericiti din Chei dupa ce am escaladat prin toata zona de la un traseu la altul cu reusitele durabile si esecurile de moment. Mi-a placut in special ca ne-am catarat in continuu de cand am ajuns la 12(?) pana la 17:30 pacaliti de ceasul setat dupa ora din Dubai al surorii mele (18:30) si picnicul frugal dar al naibii de gustos la baza traseelor de escalada.
Dar desi ceasul de pe mobilul imprumutat ne-a furat o ora pretioasa de escalada, macar am reusit sa facem cu mobilul fotografiile si filmuletele, amintiri in timp care raman cu noi .
Si pentru ca tot ziceam ca toti am plecat fericiti din Chei, fericirea se poate citi pe fata lui Flavius intepata cu putine minute inainte de o viespe la asigurarea unui traseu, la Hera:
(vezi dreapta sub buza... lui Flavius nu al traseului. La Hera se merge cu echipament complet de protectie de acum incolo pentru asigurare! Vezi poza jos.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu